Împreună e mai ușor: terapia de grup ca refugiu pentru comunitatea LGBTQ+ în România

De când mă știu, am fost o aliată a comunității LGBTQ+. Acest articol este pentru cei care se simt singuri, nevăzuți, neînțeleși: eu vă văd, și nu sunt singura, ținând cont de creșterea numărului de grupuri de sprijin. În mai 2025, România a fost clasată de ILGA-Europe pe ultimul loc din Uniunea Europeană pentru drepturile LGBTQ+, devansând Polonia ( ). Acest clasament este făcut pe baza legilor și politicilor care au un impact direct asupra drepturilor omului ale persoanelor LGBTQ+.

Implicații psihologice

Este evident că a trăi într-o țară care nu-ți acceptă identitatea nu are cum să fie ușor. Persoanele LGBTQ+ din România se confruntă cu rate disproporționat de ridicate ale problemelor de sănătate mintală. Studii recente (Pitman, A., Marston, L., Lewis, G., Semlyen, J., McManus, S., & King, M. (2021). The mental health of lesbian, gay, and bisexual adults compared with heterosexual adults: Results of two nationally representative English household probability samples. Psychological Medicine, 52(15), 3402–3411.) au arătat că persoanele LGBT sunt mai predispuse să se confrunte cu probleme de sănătate mintală decât heterosexualii:

• Tentative de sinucidere: Persoanele LGBT sunt de două ori mai susceptibile de a fi avut o tentativă de sinucidere în ultimul an. De-a lungul vieții, bărbații homosexuali și bisexuali sunt de patru ori mai predispuși la tentative de suicid decât bărbații heterosexuali.
• Depresie și anxietate: Riscul de a suferi de depresie sau anxietate – fie în ultimul an, fie de-a lungul întregii vieți – este de cel puțin 1,5 ori mai mare în cazul persoanelor LGBT.
• Consumul de substanțe: Persoanele LGBT sunt, de asemenea, mai susceptibile de a se confrunta cu dependența de alcool sau droguri, riscul fiind de aproximativ 1,5 ori mai mare. În special, femeile lesbiene și bisexuale prezintă un risc semnificativ mai mare în ceea ce privește problemele legate de alcool și droguri.
• Diferențe de gen: Deși riscurile crescute sunt observate la toate genurile, anumite grupuri sunt deosebit de vulnerabile. De exemplu, femeile lesbiene și bisexuale se confruntă cu cele mai mari rate de dependență de alcool și droguri, iar bărbații homosexuali și bisexuali au cele mai mari rate de tentative de sinucidere de-a lungul vieții.

Grupul ca refugiu

Persoanele LGBTQ+ se simt izolate, singure. Există două soluții foarte relevante: grupurile de terapie și cele de sprijin. În timp ce grupurile de terapie sunt conduse de specialiști și au ca scop vindecarea emoțională prin metode psihologice, grupurile de sprijin oferă un spațiu sigur pentru a împărtăși experiențe, a primi înțelegere și a construi un sentiment de apartenență. Ambele forme pot aduce alinare, încredere și speranță celor care se simt singuri sau marginalizați. Aceste grupuri pot fi utilizate pentru a reduce izolarea, pentru a împărtăși experiențe cu alte persoane care te înțeleg și pentru a dezvolta strategii de adaptare la situația ta. Este un loc în care te poți exprima liber, în care poți vorbi despre temerile și preocupările tale. Cu ajutorul unui terapeut specializat, poți primi, de asemenea, ajutor practic și consiliere psihologică.

Într-un studiu, participanții au arătat o scădere semnificativă a simptomelor depresive și un nivel mai ridicat de speranță după intervenția unei terapii de grup. Au învățat să facă față mai bine stresului, folosind strategii precum sprijinul emoțional, umorul, planificarea și gândirea pozitivă. De asemenea, au început să vadă stresul mai puțin ca pe o amenințare și mai mult ca pe o provocare. (Craig, S. L., Eaton, A. D., Leung, V. W. Y., Iacono, G., Pang, N., Dillon, F., Austin, A., Pascoe, R., & Dobinson, C. (2021). Efficacy of affirmative cognitive behavioural group therapy for sexual and gender minority adolescents and young adults in community settings in Ontario, Canada. BMC Psychology, 9(1), Article 94.)

Pentru că e o comunitate care se înțelege și se sprijină, vindecarea împreună este de multe ori una dintre cele mai bune căi prin care cineva poate începe să se simtă mai bine cu sine și cu locul său în societate.

Situația în România

Accesul la servicii de sănătate mintală pentru persoanele LGBTQ+ din România este în continuare limitat, din cauza stigmatizării sociale, a lipsei de specialiști formați în lucrul cu această comunitate și a barierelor sistemice. Mulți psihologi nu au pregătire în tematici legate de identitate de gen sau orientare sexuală, iar unii pot chiar manifesta atitudini discriminatorii ( ). Inițiative precum MentalHealthForRomania sau programul Rainbow Care dezvoltat de MozaiQ oferă sprijin prin grupuri de suport și terapie individuală, însă aceste resurse sunt adesea concentrate în orașele mari, lăsând zonele rurale descoperite.

Ca să contracarați asta, o soluție este să încercați terapiile de grup online: sunt mult mai accesibile, mai ales dacă nu locuiți într-un oraș mare. Iar dacă vorbiți engleză, cu atât mai bine – există o mulțime de grupuri internaționale online unde puteți găsi sprijin și oameni care vă înțeleg.

Dacă faci parte din comunitatea LGBTQ+ și eziți să te alături unui grup de sprijin, să știi că nu ești singur(ă). E normal să ai emoții, dar în aceste grupuri vei găsi oameni care te înțeleg cu adevărat. Nu trebuie să vorbești din prima, e suficient să fii acolo. Uneori, simpla prezență e primul pas spre vindecare.