Și dacă a avea grijă de sănătatea ta mintală ar însemna și explorarea altor căi decât cele pe care le cunoști deja?Știai că există multe terapii alternative care completează terapia clasică? Abordări uneori surprinzătoare, de multe ori foarte blânde și plăcute de practicat, care chiar pot face bine. În acest articol, te invit să descoperi aceste metode, cum funcționează și ce spune știința despre ele.
Care sunt diferitele tipuri de terapie alternativă?
Există numeroase tipuri de terapii alternative.
- Terapiile minte-corp: recunosc legătura dintre corpul fizic, emoțional și mental al individului. Aici găsim meditația, mindfulness-ul (atenția conștientă), yoga, hipnoterapia (utilizarea hipnozei pentru a accesa o stare modificată de conștiință), relaxarea și multe altele.
- Terapiile creative: o abordare care folosește metode artistice pentru a ajuta indivizii să-și exprime sau să-și exploreze emoțiile. Aceasta poate include artele vizuale (desen, pictură), muzica, jocul de rol, scrisul sau mișcarea.
- Terapiile narative și de expresie: apropiate de cele creative, dar având scrisul și/sau povestirea în centrul terapiei. (Te invit să consulți articolul despre scrierea terapeutică pentru detalii aprofundate.)
- Terapiile bazate pe natură și senzorial: cum ar fi silvoterapia (imersiune conștientă în natură), aromaterapia (folosirea uleiurilor esențiale), terapia asistată de animale etc.
- Terapiile energetice sau simbolice: bazate pe tradiții culturale, simbolice sau spirituale. Eficiența lor este mai controversată decât a celorlalte.
Ce legătură au cu Letters to the Heart?
Termenul de micro-terapie nu există (încă) oficial, dar există forme care se apropie de acest concept:
- Single-Session Therapy (SST) – o singură ședință pentru a aborda o problemă specifică.
- Brief Therapy (terapie scurtă) – un număr limitat de ședințe (între 1 și 10).
- Low-intensity interventions – intervenții mai ușoare, mai rapide și mai accesibile decât o terapie tradițională.
- Digital micro-interventions – exact ceea ce face Letters to the Heart (vezi articolul dedicat).
- Solution-focused therapy – orientată spre rezolvarea unei probleme precise, mult mai scurtă și rapidă decât terapia clasică (avem deja un articol dedicat acesteia).
- Just-in-time adaptive interventions (JITAI) – intervenții programate (de obicei cu ajutorul AI) care trimit mesaje digitale la momentul potrivit, pentru a ajuta o persoană aflată în criză. De exemplu, dacă cineva se află într-o stație de metrou unde a avut o criză de panică, aplicația detectează prin GPS și senzorii de puls nivelul de stres și trimite un mesaj preventiv pentru calmare.
În ce situații sunt folosite aceste terapii?
Terapiile alternative sunt adesea utilizate ca supliment la un parcurs psihologic sau medical, dar și de către persoanele care caută o altă modalitate de a avea grijă de ele însele. Sunt folosite în perioade de stres, oboseală emoțională sau atunci când simțim nevoia să ne recentrăm, să ne liniștim sau să înțelegem mai bine ce traversăm.
Unii oameni le descoperă între două ședințe de terapie, alții atunci când nu găsesc imediat sprijin sau când preferă abordări mai blânde, mai creative sau mai centrate pe corp. Ele pot însoți și perioade de tranziție precum un doliu, o despărțire, un burn-out sau, pur și simplu, o nevoie de bine.
Ce dovezi științifice există privind eficiența lor?
Numeroase studii arată că unele dintre aceste abordări pot fi cu adevărat utile atunci când sunt folosite ca supliment la îngrijirea medicală sau psihologică.
- O amplă revizuire științifică a demonstrat că meditația mindfulness are efecte foarte pozitive în tulburări precum schizofrenia sau ADHD. Este de asemenea utilă pentru PTSD, deși efectele sunt mai moderate. Yoga pare, de asemenea, benefică, dar cu efecte mai reduse atunci când este folosită singură (Vancampfort et al., 2020).
- Un alt studiu privind tulburări mai severe (depresie majoră, tulburare bipolară, schizofrenie) a concluzionat că practici precum yoga și mindfulness pot îmbunătăți anxietatea, concentrarea și funcționarea generală a persoanelor afectate. Acestea sunt văzute ca bune completări ale tratamentelor clasice (Werntz et al., 2023).
- În ceea ce privește art-terapia, cercetările sunt încă în desfășurare, dar datele preliminare sunt promițătoare: arta poate ajuta la gestionarea anxietății, tristeții și stresului, mai ales atunci când este practicată într-un cadru terapeutic (Azaiza et al., 2022).
- JITAIs sunt încă la început în sănătatea mintală, dar primele studii arată că sunt ușor de folosit și aduc rezultate încurajatoare în probleme precum stres, anxietate și tulburări de somn (van Genugten et al., 2025; Henry et al., 2025).
De ce să apelezi la aceste terapii, pe lângă cele convenționale?
Multe persoane aleg să adauge terapii alternative la parcursul lor psihologic sau medical pentru a se simți mai bine sprijinite în întregime. Nu pentru a înlocui terapia clasică, ci pentru a o consolida.
Practici precum meditația, yoga, scrisul sau art-terapia pot ajuta la reducerea anxietății, la calmarea stresului și la găsirea unor forme de exprimare. Ele contribuie la o mai bună înțelegere de sine, la recentrare și la implicarea activă în propria călătorie.
Pentru unii, aceste abordări oferă o cale mai blândă, mai personală sau mai creativă de a se reconecta la ei înșiși – mai ales atunci când cuvintele nu sunt suficiente sau când mintea se blochează în cercuri vicioase.
Pe scurt: sunt mici „respirații” în drumul vindecării, gesturi de sprijin care, alături de terapia clasică, pot ușura sufletul, liniști mintea și, uneori, pot face toată diferența.
Surse:
- Azaiza, F., Czamanski-Cohen, J., & Hebi, M. (2022). Role of art therapy in the promotion of mental health: A critical review. Cureus, 14(6), e26149.
- Henry, L. M., Blay-Tofey, M., Haeffner, C. E., Raymond, C. N., Tandilashvili, E., Terry, N., Kiderman, M., Metcalf, O., Brotman, M. A., & Lopez-Guzman, S. (2025). Just-In-Time Adaptive Interventions to Promote Behavioral Health: Protocol for a Systematic Review. JMIR Research Protocols, 14, e58917.
- Vancampfort, D., Stubbs, B., Van Damme, T., Smith, L., Hallgren, M., Schuch, F., Deenik, J., Rosenbaum, S., Ashdown-Franks, G., Mugisha, J., & Firth, J. (2020). The efficacy of meditation-based mind-body interventions for mental disorders: A meta-review of 17 meta-analyses of randomized controlled trials. Journal of Psychiatric Research, 134, 181–191.
- van Genugten, C., Thong, M., van Ballegooijen, W., Kleiboer, A., Spruijt-Metz, D., Smit, A., Sprangers, M., Terhorst, Y., & Riper, H. (2025). Beyond the current state of just-in-time adaptive interventions in mental health: A qualitative systematic review. Frontiers in Digital Health, 7, Article 1460167.
- Werntz, A., Amado, S., Jasman, M., Ervin, A., & Rhodes, J. E. (2023). Providing human support for the use of digital mental health interventions: Systematic meta-review. Journal of Medical Internet Research, 25, e42864.
